Andor Lusztig
Andor Lusztig, poreclit Bandi, al doilea copil al lui Moritz și al Gizellei Lusztig, s-a născut în 1908. Familia sa locuia în Gilău, unde Moritz era comerciant și producător de băuturi alcoolice. Bandi a urmat școala în Cluj, la fel ca cei trei frați ai săi, Ákos, Viktória și Pál. După ce a terminat școala, a devenit electrotehnician.
Andor Lusztig.
Bandi s-a căsătorit cu Júlia Rosenberger în 1933 și s-au mutat la Cluj pentru un trai mai bun, unde cei doi copii ai lor, Tibor și Noémi, s-au născut în 1936 și 1938. Cuplul făcea parte din comunitatea sionistă din Cluj și plănuia să emigreze în Palestina cu familia.
Júlia și Andor Lusztig.
Totul a mers relativ bine până când Transilvania a fost cedată Ungariei, la începutul războiului. Au fost înființate detașamente de muncă în cadrul armatei pentru persoanele care se considera că nu erau apte să poarte arme de foc, categorie care-i includea și pe evrei. Bandi a fost înrolat într-un detașament de muncă din Baia Mare în Batalionul X, în 1943, unde a muncit în propria lui îmbrăcăminte și fără încălțăminte. Evreilor nu li se dădeau uniforme și erau obligați să poarte o banderolă specială, prin care să se poată distinge de restul recruților. În fiecare zi, Bandi a îndurat condiții grele de muncă și trăia cu speranța de a se întoarce acasă curând.
Muncitori evrei din tabăra de muncă de la Sevastopol. (Sursă imagine: Institutul Național Pentru Studierea Holocaustului Din România „Elie Wiesel”)
În 1944, când a început ghetoizarea evreilor în Cluj, familia lui Bandi a fost forțată să se mute în ghetoul din Cluj. Având o relație strânsă cu Rezső Kasztner, care a trimis un tren către Elveția, salvând astfel 1.686 de evrei de la deportare, Bandi a reușit să-i pună pe tatăl său, Moritz, soția sa, Júlia, pe cei doi copii ai săi, pe o verișoară de-a lor și pe el însuși pe lista de pasageri. Din nefericire, nu putea să părăsească tabăra de muncă, așa că nu a reușit să fugă împreună cu familia. Bandi a murit în mod tragic într-un bombardament al trupelor sovietice lângă Satu Mare, în 17 septembrie 1944, cu puțin timp înainte de eliberarea taberei.
Lista de pasageri a trenului Kasztner. (Sursă imagine: Wikipedia)
Bibliografie
Arhiva Familiei Lusztig © Muzeon.
Martin Gilbert, The Holocaust: A History of the Jews of Europe During the Second World War.
Walter Laqueur, The Holocaust Encyclopedia.
Randolph L. Braham, The Hungarian Labor Service System (1939-1945), coll. East European Monographs.
Randolph L. Braham, The Politics of Genocide: The Holocaust in Hungary.
László Csősz, Attila Gidó, Excluși și exploatați: Munca obligatorie a evreilor din România și Ungaria în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, coll. Studii de atelier. Cercetarea minorităților naționale din România.
Reviczky Family, în The Righteous Among The Nations. <http://db.yadvashem.org/righteous/family.html?language=en&itemId=4017151>
Randolph Braham, Genocide and Retribution: The Holocaust in Hungarian-Ruled Northern Transylvania.
Csirák Csaba, Szovjet bombatámadások a Lakossági kárbejelentések alapján, în Friss Újság, 12 septembrie 2012, <http://www.frissujsag.ro/szovjet-bombatamadasok-a-lÁkossagi-karbejelentesek-alapjan/>